Visele si Psihologia
Visele există independent de voința noastră, după anumite tipare: omul
este incapabil să fugă, să riposteze, visele pot fi haotice, aleatorii,
premonitorii, euforice sau absolut terifiante și îngrozitoare. Unele au
explicație în urma unor experiențe trăite în timpul zilei, indiferent că
sunt marcante ori nu, altora ne este imposibil să le identificăm ca
sursă ori să le asociem cu simbolistica cunoscută nouă.
Stiința
interpretării onirice al cărei părinte este celebrul medic Sigmund
Freud, oferă, în unele situații, lămuriri satisfăcătoare. Alteori,
pentru cei ce n-au auzit de doctor Freud, orice babă sau vecină din
cartier explică rudimentar semnificația visului de peste noapte.
Visele previn psihozele, s-a scris într-un studiu asupra somnului.
Subiecții care erau treziți la începutul fiecărui vis, dar li se
permiteau, totuși, opt ore de somn, au avut cu toții dificultăți de
concentrare, iritabilitate, halucinații și semne de psihoză, după numai
trei zile de asemenea tratament. Atunci când, în sfârșit, li s-a permis
un somn continuu și neîntrerupt, cu vise, creierele subiecților au
recuperat timpul pierdut ridicând mult procentul de somn. Adică, au
visat mult mai mult, pentru a ajuta organismul la refacerea cerebrală.
Visele nu sunt despre ceea ce par a fi. Doctorul Freud și-a bazat
interpretările sale psihanaliste ale visului pe un limbaj cifrat,
încărcat de simboluri. Mintea noastră compară visul cu ceva similar.
Practic, aici intervine acea “interpretare a viselor”, care asociază
scenarii ca pierderea dinților cu decesul cuiva apropiat, scăldatul în
ape murdare cu o boală ce se apropie, ori prezența unor animale cu niste
dușmani din viata reală.
Recomandari :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu